Noi descoperiri arheologice funerare în situl medieval de la Costești-Gârlea
Noi descoperiri arheologice funerare în situl medieval de la Costești-Gârlea efectuate în cadrul unor cercetări de salvare. (mai mult…)
Noi descoperiri arheologice funerare în situl medieval de la Costești-Gârlea efectuate în cadrul unor cercetări de salvare. (mai mult…)
Noi cercetări de salvare și descoperiri funerare în situl medieval de la Costești-Gârlea (mai mult…)
Agenția Națională a Arhivelor vă invită să vizionați expoziția virtuală: „Sistemul sanitar din Basarabia în vremea ciumei, 1812-1814”. În cadrul expoziției sunt expuse documente din dosarele de arhivă aflate la păstrare în Fondurile Direcției generale Arhiva Națională. (mai mult…)
Primul vas întreg descoperit în campania 2020 la Cobani, în situl eneolitic Cucuteni A (mil. V î. Hr.) din punctul Pe Stâncuță. Recipientul a fost găsit în groapa nr. 131, a cărei umplutură consta din sol cenușiu, amestecat cu resturi de arsură, ceramică, fragmente de lut ars și oase de animale (mai mult…)
Coifura (denumire generică a acoperămintelor pentru cap) constituie o piesă de rezistenţă a uniformei militare, dar şi un obiect de artă reprezentativă, cu semnificaţie istorică şi emoţională. Ea este păstrată în colecţiile muzeale în calitate de mărturie a trecutului, capabilă să prezinte istoria organizării armatelor europene, influenţele străine succesive, dar şi încercările de stabilire a tradiţiilor naţionale. (mai mult…)
Echipa de arheologi a Agenției Naționale Arheologice vă tine la curent cu detaliile despre cercetarea de la situl Cucuteni-Tripolie de la Cobani “Pe Stâncuță”. (mai mult…)
Cel mai mare complex arheologic din epoca romană târzie de pe teritoriul Republicii Moldova este constituit din aşezarea şi necropola de la Budești (mai mult…)
O amforă de tip carpo-dacic sau, mai exact, fragmente de la un asemenea vas au fost descoperite recent la Cărbuna, în gospodăria lui Alexandru Șpacov și Olga Iastremscaia, cu ocazia unor lucrări de îndreptare a terenului. (mai mult…)
Tezaurul din epoca romană târzie de la Grușevița/Grušivci (r-nul Kel’menci, reg. Cernăuți) era alcătuit din mai multe obiecte de aur (cupe, brăţări, cercei, arme(?) şi monede), fiind descoperit întâmplător de către localnici la sfârșitul anilor 60 ai secolului trecut. În anul 1970 arheologul Vsevolod Marchevici a făcut o deplasare la fața locului, constatănd că tezaurul a fost găsit în cuprinul unei aşezări de tip Sântana de Mureş-Cerneahov (sec III – IV d. Hr.), situată în bazinul Nistrului Mijlociu, între satele Grušivci şi Nagorjany. Din tezaur, Vsevolod Marchevici a putut recupera doar trei piese, după cum urmează: (mai mult…)