Așezarea și necropola din epoca romană târzie de la Budeşti.

Cel mai mare și mai reprezentativ complex arheologic din epoca romană târzie de pe teritoriul Republicii Moldova este constituit din aşezarea şi necropola de la Budești (mun. Chişinău), atribuite culturii de tip Sântana de Mureș-Cerneahov din a doua jumătate a sec. III – sec. IV d.Hr. Acest valoros ansamblu arheologic a fost cercetat prin săpături de amploare, efectuate de Emanuil Rikman în anii 1954-1957 şi de Gheorghe Cebotarenco și Tatiana Șcerbakova în 1973, dar nu exhaustiv.
În cuprinsul aşezării au fost descoperite zece locuinţe de suprafaţă, prevăzute cu vetre de foc amenajate din pietre şi lut, o locuință adâncită, două cuptoare de redus minereul de fier, un cuptor de olărie cu reverberație şi diverse anexe gospodăreşti (construcții de suprafață, vetre în aer liber, gropi de provizii), care dovedesc o locuire întensă.
Din necropola aferentă s-au dezvelit peste 370 morminte (între care predomină cele de înhumație), 15 cenotafe și 20 gropi de cult. Cele mai multe dintre schelete erau distruse ritual. Circa o treime dintre mormintele de înhumație aveau scheletele orientate cu capul spre vest, fiind atribuite unor creştini.
Inventarul aşezării şi, mai ales, al necropolei este bogat şi variat, incluzând numeroase vase ceramice, recipiente de sticlă, unelte şi ustensile de uz casnic, accesorii vestimentare, podoabe, o monedă romană de bronz perforată, piese de toaletă ş.a., ceea ce atestă o dezvoltare economică înfloritoare a comunităţii respective. Aceste numeroase materiale arheologice se păstrează astăzi în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău.
Valoroaselor descoperiri arheologice datate în antichitatea târzie de la Budești le-au fost consacrate mai multe articole și două monografii arheologice, semnate de Emanuil Rikman (1967) și Vlad Vornic (2006).

Share this:

Comentează


This will close in 30 seconds